Hello. cititori si cititoare! Vreau sa incep prin a va ura un sincer si calduros „La multi ani!” celor ce isi sarbatoresc astazi ziua de nume! In al doilea rand, vreau sa va informez putin in privinta acestui articol. Autorul Marius Albert Neguț a fost foarte dragut si a acceptat sa ii iau un interviu. Cu acesta am avut si prima colaborare de pe blog, lucru care ma incanta foarte tare. (Va aparea si recenzia cat de curand.)
1. Prezintă-te în câteva cuvinte pentru cei care nu te cunosc.
Bucureștean, 42 de ani, tată de fete și cărți.
2. De ce abordezi acest gen și nu altul?
Îmi este greu să-ți răspund, deoarece nu știu dacă mă încadrez într-un gen anume. În romanele mele găsești aventură, istorie, dragoste, critică socială, chiar și puțină filozofie. Sunt scrise într-un ritm alert, deoarece acesta este ritmul în care trăiesc, plus că, cea mai mare teamă a mea e aceea de a nu plictisi cititorii.
3. Dacă ai fi putut să creezi un personaj/să scrii o carte din literatura română sau universală, care ar fi fost acela/aceea?
Categoric, un personaj din literatura de aventură: d’Artagnan, Old Shatterhand, Floris sau Anton Lupan, din „Toate Pânzele Sus”, ori Ursu, din „Cireșarii”. Știu că mi-ai cerut unul și am numit câțiva, dar crede-mă, aș enumera cu mult mai mulți decât am făcut-o…
4. Ai simțit vreodată că ți-ai oferit sufletul, pe tavă, în fața cititorilor?
Atât „Îngeri Rătăciți”, cât și „Inocența Păcatului” sunt romane generatoare de emoții (cel puțin asta am dorit și așa mi s-a spus de către cititori). Emoțiile sunt sentimente și acestea vin din suflet, nu din rațiune. Când cititorul se emoționează, o face deoarece sufletul său se întâlnește în paginile cărții cu al meu.
5. Scrisul îți dă o stare de confort sau disconfort?
Scrisul mă eliberează de stres, dar poate produce și disconfort psihic. Spre exemplu,
documentarea la „Îngeri Rătăciți”, în special la părțile care descriu orfelinatul de la Siret și
Revoluția Română, a fost extrem de dureroasă. Cu toate acestea, în general, scrisul mă face să mă simt bine.
documentarea la „Îngeri Rătăciți”, în special la părțile care descriu orfelinatul de la Siret și
Revoluția Română, a fost extrem de dureroasă. Cu toate acestea, în general, scrisul mă face să mă simt bine.
6. Cu ce alți autori ești prieten și cum te-au ajutat să îți îmbunătățești scrisul?
Am mulți prieteni autori (atât cât pot fi prieteni oamenii care se văd doar la evenimente
literare). Cosmin Neidoni (Viața la 40 de ani), Cezar Pârlog (Ce mult te-am iubit), Andreea Dragomir (Sa vezi ce iți fac, Cucoana Răceala!), Teodora Pascu (Moștenirea), Lucian Ciuchiță (250 de kilometri si un secol de amintiri). Nu pot spune că m-au ajutat să-mi îmbunătățesc scrisul, deoarece abordăm genuri diferite, însă, cu siguranță, m-au ajutat să mă simt în largul meu, prin deschiderea pe care mi-au arătat-o, iar pentru asta le mulțumesc.
literare). Cosmin Neidoni (Viața la 40 de ani), Cezar Pârlog (Ce mult te-am iubit), Andreea Dragomir (Sa vezi ce iți fac, Cucoana Răceala!), Teodora Pascu (Moștenirea), Lucian Ciuchiță (250 de kilometri si un secol de amintiri). Nu pot spune că m-au ajutat să-mi îmbunătățesc scrisul, deoarece abordăm genuri diferite, însă, cu siguranță, m-au ajutat să mă simt în largul meu, prin deschiderea pe care mi-au arătat-o, iar pentru asta le mulțumesc.
7. Cum ți s-a schimbat stilul de a scrie după ce ți-ai publicat prima carte?
După „Îngeri Rătăciți”, modul meu de a scrie nu s-a schimbat, eventual, s-a mai cizelat…
8. Care este avatarul tău sau ce animal crezi că îți reprezintă spiritul?
Habar nu am… Un tigru închis într-o cușcă, pe care îl crezi domesticit, dar poți avea surpriza de a te înșela în mod grav.
9. Câte lucrări neterminate ai?
Am citit, la un moment dat, interviul acordat de o tânără autoare (nu-i dau numele). Ei bine, domnișoara voia să scrie fix 100 de cărți, lucra deja la primele 10, iar celorlalte le știa subiectul. Atunci am conștientizat nimicnicia mea în fața domniei sale, deoarece eu nu pot face acest lucru… Eu scriu un singur roman și nici nu mă gândesc la următorul decât la câteva luni după ce l-am terminat pe cel în lucru. În momentul de față, romanul aproape finalizat, se numește „Din altă viață”.
10. Ți se pare dificil să creezi personaje de sex opus? Dacă da, care e cea mai mare provocare?
Nu. Femeile au făcut parte din viața mea de când mă știu.
11. Dacă ai scrie despre tine, ce perioadă din viața ta ar căpăta cea mai mare importanță? (adolescența, primii ani de tinerețe etc.)
Romanul în lucru – „Din altă viață” prezintă copilăria mea, grea, dar atât de frumoasă, și, cu certitudine, complet diferită de aceea a copiilor de azi. După acest roman – anunț în premieră -, urmează un roman despre adolescența mea aventuroasă. Va cuprinde cele două mineriade la care am participat, treceri frauduloase de frontieră, aresturi.
12. Ai ascuns vreodată indicii sau secrete în operele tale, despre care doar puțini oameni știu?
Da, am ascuns și, nu „doar puțini oameni știu”, ci doar eu. Fiecare roman cuprinde întâmplări trăite de mine…
13. Care e întrebarea pe care ți-ai dori ca un fan să ți-o adreseze, dar pe care nu ai auzit-o niciodată?
Sincer? Nu îmi doresc să-mi fie pusă o întrebare anume. Îmi doresc ca niciodată să nu-mi fie puse anumite întrebări.
14. Ce îți place cel mai tare la cartea ta? Care e citatul de care ești cel mai mândru?
Cărțile mele creează o legătură sufletească între mine și cititori, scoțând de la aceștia la suprafață, tot ce au mai bun. Asta îmi place…
Ca citate, la „Îngeri rătăciți” ar fi: „Cuvintele eliberează sufletul din temnița pe care, acesta singur, speriat, și-a construit-o, încercând naiv să se protejeze de răul ce vrea să îi frângă aripile. Dar ce folos să ai aripi, dacă nu poți zbura din cauza gratiilor? Eliberează-te! Nu da răului puterea de a te învinge!”
Pentru „Inocența Păcatului” este chiar motto-ul romanului: „Un om se poate consuma fără
flacără, ca un lemn ce arde mocnit și abia împrăștie căldură, iar lumina lui nu penetrează
întunericul. Nu de el îți vei aminti, ci de acela care s-a mistuit puternic aruncând în jurul său scântei, iar astfel, dăinuind în memoria oamenilor, a învins moartea.”
Pentru „Inocența Păcatului” este chiar motto-ul romanului: „Un om se poate consuma fără
flacără, ca un lemn ce arde mocnit și abia împrăștie căldură, iar lumina lui nu penetrează
întunericul. Nu de el îți vei aminti, ci de acela care s-a mistuit puternic aruncând în jurul său scântei, iar astfel, dăinuind în memoria oamenilor, a învins moartea.”
15. Ce sfaturi la oferi scriitorilor tineri sau care sunt la început?
Să scrie din suflet și să nu descurajeze. De foarte puține ori, vor fi apreciați pentru talent. Să se obișnuiască a se hrăni cu vorbe frumoase, căci bani, din scris, nu vor vedea…
Simtiti si voi? Raspunsurile pe care le-am primit sunt pline de emotie si de frumos. Desi am citit doar 50 de pagini din „Inocenta pacatului”, vi-o recomand din tot sufletul! Merita sa va apropiati, macar cu ajutorul filelor, de o persoana minunata, asa cum e Marius Albert Neguț.
„Inocenta pacatului” Libris: https://www.libris.ro/inocenta-pacatului-marius-albert-negut-LIB978-606-8814-73-5–p1252218.html
„Inocenta pacatului” facebook: https://www.facebook.com/InocentaPacatului/
„Ingeri rataciti” Libris: https://www.libris.ro/ingeri-rataciti-marius-albert-negut-LIB978-606-8814-10-0–p1072771.html
„Ingeri rataciti” facebook: https://www.facebook.com/NegutMariusAlbert/
Publicat pe 21 mai 2018
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu