„Am îndrăznit să îl aștept” de Daniela Anton este, după cum spune și subtitlul, un „Mic tratat despre iubire”. La momentul la care am citit-o, nu am înțeles-o atât de bine pe cât mi–aș fi dorit; probabil acest lucru se datorează vârstei. Însă, sunt sigură că o voi relua peste câțiva ani și voi încerca să extrag din ea doar ceea se simt eu că îmi este de folos.
A fost un roman pe care l-am citit destul de ușor, dar au fost și capitole cu mult prea multă descriere, la care mă pierdeam în idei și mi se părea că anumite situații se repetă.
Întâmplările se petrec cronologic, iar fiecare dintre acestea au un motiv bine structurat, ceea ce denotă că nimic nu se petrece întâmplător. Ideile prezentate în carte ne fac să ne întărim câteva dintre părerile pe care le avem despre lume, despre viață, în general.
Cu trecerea capitolelor, vom descoperi o poveste de dragoste între o Ea și un El, ce pare imposibilă. Însă „Am îndrăznit să îl aștept” nu este doar despre iubirea pe care o nutrim pentru persoană de lângă noi, ci despre iubirea de sine, care pare greu de atins, de adus în punctul în care să spunem: „Eu chiar mă iubesc pe mine, sunt fericit/a de ceea ce am ajuns și de ceea ce am făcut până în acest moment, iar asta e cea mai mare bucurie”.
„Am îndrăznit să îl aștept” poate părea că o tornadă de sentimente contradictorii și greu de oprit, dar, la final, vom vedea că tot acest tumult apare în viața oricărei persoane cu un motiv și nimic nu este la întâmplare.
Recunosc că am ales să o citesc datorită coperții viu colorate, însă pot spune că a fost cea mai bună alegere pe care am făcut-o.
Multumesc, Daniela Anton, pentru exemplarul oferit!
Publicat pe 6 iulie 2019
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu